From: George Gipp (knute.rockne@nd.edu)
Subject: Indoieli suprapuse (domnului Ioan Rosca) -V-
Newsgroups: soc.culture.romanian
Date: 1996/03/19
In loc de post scriptum:
1) In ceea ce-l priveste pe Emil Cioran, n-am dorit nicidecum sa ma infatisez
"acru" cu el. Stiu ca, la junete, a iubit fanatic poporul roman, dar cu fanatismul
celui care ar fi dorit sa creeze un "popor roman" si nu sa-l inteleaga, asa cum a
fost el zamislit dumnezeieste. Si Friedrich Nietzche a iubit patimas, desi, in stil
saxon, prusac si, apoi, wgnerian, un popor german, tot asa, cum l-a "creat" el, nu
cum l-a lasat bunul Dumnezeu. Si, pentru ca a trebuit sa se inchine creatiei divine,
l-a negat pe insusi Dumnezeu, nu, doar ethosul si nationalismul germane,
primindu-si, finalmente, pedeapsa intunecarii mintii... Intre Cioran si Nietzche, pe
de o parte si "Trestia ganditoare" pe de alta, o prefer pe cea din urma...
2) Intoleranta fata de cei care nu iubesc? Nicidecum. Intre iubire si neiubire,
intre neiubire si indiferenta, intre indiferenta si ura sunt, iarasi, distante
astronomice. Intoleranta fata de cei care urasc, ma veti fi intrebat? Nu stiu,
poate, in primul rand, intelegere si, apoi, gigantesca opera de convertire a urii
lor in act coparticipativ, nu, neaparat, constrangator. Cand voi reusi sa demonstrez
celui care, ipotetic, ma uraste ca-i confer, macar, identitate si prin simpla mea
existenta, va adora, cel putin, negativitatea propriei sale proiactii identitare
asupra mea si , probabil, VA RENUNTA LA VIOLENTA, ceea ce este, dupa mine, esential.
Deci, nu exista "bolnavi, ratati, periculosi". Exista, cu prisosinta, altul, altii,
ceilalti. Toti sunt Noi; dar, cati dintre Noi intelegem astfel lumea?...
3) Daca traiesc, "uneori, refuzul armoniei acestei lumi si rostul ei" sau
"revolta fata de absurditatea conditiei umane"? Desigur. Mai mult decat atat, ca pe
o profilaxie a raului, port acest tribunal mizerabil si injust cu mine, dar, in
doza, pe cat posibil, rezonabila. V-ati intrebat cat la suta din vipera reprezinta
veninul? Asa-i si omul. In fond, probabil, optimistul nu-i decat un pesimist
vindecat... Sa fie si reciproca adevarata? Nu stiu.
Servus! Acelasi, cu stima, Valerius Ciuca.