1
Am fost in ultimul timp (si voi fi in continuare) extrem de ocupat
profesional. Aceasta nu mi-a permis sa raspund tuturor mesajelor la
care as fi vrut. Cu atit mai mult cu cit nu-mi plac raspunsurile
superficiale si cultura telegrafica. Tacerea mea e rezultatul si expresia
acestei crize de timp si nu are alte semnificatii (de exemplu de
aprobare tacita a ceea ce s-a scris despre mesajele mele). Voi raspunde
cind voi putea si in ordinea pe care o voi simti prioritara.
Dar incapacitatea de a face fata exploziei combinationale din ciclul :
mesaje-raspunsuri imi creeaza frustrare si ridica o intrebare privind
modul in care ar trebui solutionata aceasta situatie inerenta discutiilor
pe News.
2
Ma nemultumeste procedeul selectarii arbitrare a unor fragmente din
articolele mele si a comentarii lor tendentioase, in dezacord cu sensul
pe care il au in contextul din care sint desprinse. Prin aceasta metoda,
cititorul care nu dispune si de articolul original poate fi cu totul
dezinformat, mai ales daca i se prezinta selectia ca "sintetizanta". Si
aceasta problema de tehnica a citarii mi se pare critica.
3
Cind comentariile pe marginea textelor mele (scrise in romaneste)
sint facute in engleza (!) actul dezinformant e si mai abuziv. Cititorul
care nu cunoaste limba romana isi face o idee cu totul eronata despre
remarcile "traduse" prin comentarii in engleza (ce se pretind
obiective). Convins de buna credinta a comentatorului (reflex firesc in
lumea civilizata), va lua nota de pretinsele mele conceptii intr-un
registru cu totul falsificat.
4
Impolitetea (sau poate manevra) aceasta e cu atit mai grava cu cit nu
sint in masura sa ma apar, neavind dexteritatile necesare pentru
redactare in limba engleza ( in care am doar experienta de lectura).
Mi-ar lua prea mult timp sa-mi traduc mesajele si chiar daca as irosi
acest timp, rezultatul ar fi indoielnic. Nu pot decit sa masacrez,
folosind o limba slab stapinita, subiectele in care nuantele sint fine,
gindurile inmuiate in ambiguu si starile a caror transcriere are nevoie
de parfumul cuvintelor. Si asa, in romaneste, sint destul de greu
inteles. Iar cind am prezentat un mesaj tradus de altcineva, reactia a
fost extrem de violenta.
In concluzie, invit pe cei care ma comenteaza si doresc sa le raspund,
sa o faca in romaneste.
5
In mai multe ocazii s-au facut auzite voci care au "amintit" unor
contravenienti (ca mine) ca acest grup de discutii are o "carta" in care
se recomanda folosirea limbii engleze.
Tin sa precizez pe aceasta cale dezacordul meu fata de o astfel de
recomandare si propun punerea in discutie a schimbarii ei din "carta"
grupului, in sensul acceptarii ca fireasca a folosirii ambelor limbi. In
plus ar trebui facute anumite recomandari pentru a se evita "cross-
replica" (sic !) indoielnica, acolo unde nu e justificta serios.
Argumentul meu e simplu : sint romani (ca mine) interesati de
dialogul care se poarta in acest grup si care NU POT REDACTA
LEJER IN ENGLEZESTE. Nu inteleg de ce accesul le-ar fi interzis,
ingreunat sau "deconseille" (sic !). Inteleg ca engleza e un "must"
cultural, dar nu pina la a deveni o porunca ! Eu creez in romana si
franceza...
Pentru a respecta carta si pentru a nu risca "comentarii englezesti "
dezinformante, in numele ei, ar urma asadar sa ma abtin de la a posta.
Din pacate aceasta solutie nu e acceptabila, pentru ca nu am
alternativa similara, dar in limba romana. Lista e-mail nu corespunde
cadrului tehnic in care vreau sa ma exprim. Iar a scinda grupul de
News in functie de limba folosita, ar fi pacat.
O cultura se poate DISCUTA in alta limba, dar nu se poate FACE in
ea. Asadar soc. culture.romanian poate fi citit : "grup de discutii in
engleza despre cultura romana" dar nu : " grup de exprimare in engleza
a culturii romane".
Lansez deci intrebarea: se doreste ca in acest grup sa se manifeste
cultura romana sau numai sa se discute despre ea ?
6
Pentru mine, dialogul romanesc pe cale de a se infiripa aici (acest
tip nou de hyperdiscurs colaborativ) e in acelasi timp interesant
cultural si salutar ca iesire din izolarea produsa de emigrare.
Pentru mine, cuvintul-plin e inseparabil de sensul lui. Si fondul,
indisolubil osmozat in forma. Faptul ca sint silit sa ma exprim numai
intr-o alta limba in cadrul doctoratului si al relatiilor mle cu noua
societate, imi face deja mult rau. Sufar participind la propria mea
vulgarizare, oficiind scheletizarea discursului scopit- prin traducere-
de orice aroma, pretindu-ma la kitch-ul expresiei strict pragmatice.
Traversez asadar etapa ingrata a ruinarii lingvistice. (Si nu uit nici o
clipa cui i-o datorez...)
De aceea imi pun in acest cadru de dialog romanesc sperante pe
care recomandarea exprimarii in engleza le pune in pericol.
NOTA:
Am trait suficent intre "tehnicieni" pentru a intelege punctul lor de
vedere "functional" ("informational") asupra limbajului si comunicarii
si corolarul "culturii transportabile". Nu-l desconsider. Sint cu totul de
acord (ma bucur chiar) ca exista dimensiuni traductibile ale gindului.
Dar nu vreau sa pierd dimensiunea sa poetica si bucuria estetica a
comunicarii.
Sper ca nu voi fi din nou inteles... englezeste !
Montreal, 8 Noiembrie
Ioan Rosca